|
Ah, virginitatea, acea floare rară care odată smulsă, în loc să piară-n palma ta mai tare înfloreşte. Virginitatea – acel zid al plângerii de care s-au izbit cohorte-ntregi de puberi în călduri încă din vremea când Adam o cunoştea ceva mai bine pe-a lui Evă. Virginitatea, cea mai paradoxală calitate a unei femei, cea care, pe masură ce bărbatul creşte-n vârstă, tot mai tare o râvneşte. Sau cel puţin aşa spune clişeul. Să vorbeşti despre virginitate la 40 de ani de la revoluţia sexuală e similar cu a participa la o întalnire între colecţionarii de linguri de argint. “Sunt foarte drăguţe, dar unde se mai gasesc?” Pentru că, dacă e să ne luăm după ‘forumurile de specialitate’, viaţa sexuală începe odată cu maturitatea sexuală, iar până la vremea când se dă bacalaureatul, multe din fete au deja poveşti cât să umple 3 jurnale. Dar nu suntem aici pentru a judeca.
Sexul cu o virgină, din punctul meu de vedere, merită însă ceva mai multă atenţie decât o vânătoare obişnuită a bestiei cu două spinări... Dacă ar fi să abordăm ideea la modul literar, am putea-o compara cu o aventură incitantă de-a lungul căreia trebuie să îmblânzeşti un dragon, să suprimi o duzină de pitici şi să îngropi nişte sechele ca să poţi “salva” prinţesa. Şi nici măcar nu e atât de epic evenimentul pentru că nu-i nimeni acolo să-l înregistreze pentru posteritate. Deci eşti doar tu şi fata pe cale să devină Femeie şi, pentru ca totul să se termine cu bine, măcar unul din voi trebuie să ştie ce-i de făcut. Nu pentru că n-aţi fi în stare să parcaţi maşina în garaj, ci pentru că o să vă amintiţi toată viaţa cum i-aţi rupt oglinzile. Experienţa în sine poate fi traumatică şi/sau plină de bătăi de cap. Ăsta-i şi motivul pentru care lipsa de experienţă îi împinge pe virgini în căutare de non-virgini, iar pe cei din urmă să fugă de cei dintâi. Dar ăsta e încă un clişeu imatur al sexualităţii de revistă pentru că, în definitiv, actul sexual e tot un act de iubire, poate şi cel mai intim (unii consideră sărutul ca fiind mai intim) aşa că de ce s-ar feri cineva de “virgini” mă depăşeşte şi pe mine şi rostul acestui articol.
În operaţiunea de “răpire a fecioriei” mai trebuie ţinut cont de un lucru, şi-anume ce fel de feciorie răpeşti. Pentru că diversele constrângeri culturale, morale, religioase au dat naştere la o virginitate înfricoşătoare, un fel de hidră cu mai multe capete: fizică, psihică, “geografică”, imaginară, absurdă etc. Şi cum tai un cap imediat altul se ridică şi-ţi taie ţie macaroana. Bineînţeles că atunci când cineva vorbeşte de sexul cu o virgină priveşte situaţia stricto sensu, anatomic. Poetul zice “i-am scos sâmbure cireşii, florii i-am smuls petalele” iar muncitorul, simplu, că “a spart-o”, toţi având în cap exclusiv actul penetrării. Aşa că foarte uşor se scapă din vedere faptul că o barieră fizică dărâmată “nesimţit” poate să întărească una psihică. Şi-atunci, câte virginităţi are o femeie?
Dacă ar fi să plecăm urechea la bârfe, un raspuns ar fi fără număr. Există zvonuri despre fiinţe bine iniţiate în acte cvasi-sexuale parţiale şi nefinalizate, în teasing oral şi manual, în explorări destul de profunde ale trupului şi care în urma unui consult medical pot trece drept fete respectabile. Poţi fi convins că sexul cu un asemenea exemplar intră în categoria “dezvirginare”? Şi daca da, a cui?
Prefer să nu mă gândesc mai departe. E mult mai sănătos pentru psihic să fii naiv şi să presupui că ce-i în guşă-i şi-n căpuşă. Dacă fata îţi declară că “eşti primul” şi nu lasă loc de suspiciuni ar fi mişto să te comporţi ca Neil Armstrong pe Lună, adică un mic pas pentru tine, un mare salt pentru feminitatea ei. E indicat să nu laşi prea multe urme şi să înfigi steagul la locul potrivit căci va fâlfâi pe veci în mintea ei. Ar ajuta şi nişte tandreţe în loc de forţă brută. Doar amândoi sunteţi nişte exploratori, căutând cărarea potrivită către un extaz comun… E deci important ca mai întâi să-i caştigi mintea, inima şi-apoi trupul, întâi încrederea şi-apoi recunoştinţa. Nu-i recomandat să presupui că le ai doar fiindcă te-ai încumetat să faci pe grădinarul. Prin urmare sexul cu o virgină ar trebui apreciat pentru ceea ce e, şi anume, un lucru destul de rar. Pentru noi ca bărbaţi e singura competiţie în care am caştigat deja doar prin simpla prezenţă. Nu trebuie decât să fim la “înălţimea” sexului nostru.
|
|
Toate am trecut prin stadiul asta, nu-i asa? Toate am fost la randul nostru virgine. Ca sa "scapam" de acest statut trebuia sa il gasim pe acel cineva cu care sa se intample acel prima data.
Pentru cele norocoase, acest moment e magic. Vine dupa o relatie mai lunga, in care sexul este urmatorul pas, drept dovada a iubirii reciproce. Poate veni si dupa o relatie scurta, pentru ca se intampla sa apara momentul. De cele mai multe ori e un moment planificat. Si pentru cei ce sunt intr-o relatie, dar mai ales pentru cei ce nu sunt intr-una. De fapt, este unul dintre momentele cheie ale infaptuirii unei posibile viitoare relatii. Virgina solo e in sfarsit pregatita.
Singura problema e ca nu stie cu cine. Incepe sa se gandeasca cine ar fi potrivit si care ar fi motivele sa-si inceapa viata sexuala. De cele mai multe ori ar vrea un tip cu care sa aiba si o relatie, sa fie cat de cat special momentul. Problema e cu tipii. Sau tipii sunt insisi problema.
Pe vremuri am invatat ca asa era frumos, ca fetele sa fie virgine pana la casatorie. Tipii apreciau fetele care se pastrau. Intre timp ne-am dat seama ca nu e ok, ca exista nepotrivire in pat si degeaba te intelegi bine cu omul, daca intre asternuturi nu e nici cum.
Deci, trebuie inceputa treaba inainte de casatorie. Mai ales ca toate se invata prin exercitiu: mersul pe bicicleta, condusul.... Ca sa ajungi bun la ceva, trebuie sa si incepi de undeva. Ca si fata, trebuie deci sa scapi de virginitate.
Pentru fete e dificil alesul tipului pentru ca e un moment intim, e pentru prima data cand se dezbraca total in fata cuiva, cand ajunge cineva sa exploreze mai multe decat au facut-o poate si ele. Pe urma mai e si durerea, mai e si pata rosie care ameninta asternutul. Mii si mii de ganduri, pe care sincer e greu sa le impartasesti oricui. Tipul ar trebui sa te cunoasca, sa fie finut, rabdator, sa mai urmeze cateva dati ca sa nu fie ciudat pe urma. Sau, varianta mai simpla, sa nu te cunoasca, dar sa vrea sa “te ajute” si sa nu te mai intalnesti ever cu el. Nu ziceti ca nu se poate.
Sunt unii tipi care refuza sa aiba virgine, din motivele mai sus enumerate. Sau mai simplu rezumat ar fi doua motive:
1. Ar fi prea mare povara de pe urma.
Mai ales ca stiu ca nu vor fi intr-o relatie cu tipa. Stiu ca ei vor fi speciali, si unii pur si simplu nu vor sa-si asume acest statut, aceasta indragosteala continua.
2. Mai simplu, cei ce nu gandesc atat de adanc, pur si simplu stiu cat de greu e procesul de adancire, adica, dezvirginarea in sine. Tipa nu simte decat durere, iar ei trebuie sa se chinuie mai mult, sa faca pe profesorii, sa aiba grija sa se simta confortabil, si ei sa n-aiba parte tocmai de placere.
Si totusi exista o prima data pt oricine. E altfel si e special pt fiecare in parte. Cumva trece si apar alte griji, tot legate de sex.
Despre Gloria Csiszer
Gloria are treaba cu publicitatea si cu onlineul. Isi face de lucru si cu fashionul in proiectul initiat de ea flashme.ro. Si din cand in cand mai noteaza ganduri pe socialbutterfly.ro, unde promite ca va ataca si mai mult subiectul de relatii personale. http://www.socialbutterfly.ro
|
